Arta de a­-ţi cultiva noi relaţii – Debra Fine

Ai dificultăţi în a deschide un subiect de discuţie? Mie mi se întâmplă. Poate nu ştii când este momentul potrivit, nu există “chimie”, poate ai şi alte motive. Ştiu, vei avea tentaţia de a da ce mai mare vină pe timiditate. Ce-ai spune că, de fapt, îţi lipsesc nişte tehnici şi atitudinea potrivită? Iată o carte care îţi vine în ajutor şi care, fără mult efort, scoate “pata”. 🙂

A fost o plăcere să descopăr această carte uşor de citit şi practică, chiar mai practică decât credeam, deşi era de aşteptat, fiind scrisă pe schema “cum să…”

Încă de la începutul cărţii şi până la final, autoarea îţi este alături, încurajându-te şi reamintindu-ţi de unde a plecat, cum a fost ea la început,  o persoană mai puţin sociabilă şi cu dificultăţi de comunicare, devenind o persoană de succes, cu o carieră împlinită, şi agreabilă datorită artei de a iniţia şi de a întreţine conversaţii. Că da, despre asta este vorba în carte, după cum aflăm şi din subtitlu “Iniţiază conversaţii, întreţine-le, construieşte relaţii, dezvoltă prietenii şi extinde-ţi afacerile.”

Personal, îmi pare că doar prima parte a subtitlului a fost abordată în această carte sau putem considera că toate celelalte elemente din subtitlu sunt generate de stăpânirea acestei teme centrale – conversaţia.

Este o carte pe care aş reciti-o, chiar dacă ponturile oferite, la prima vedere, par banale.  Se simte sinceritatea şi buna intenţie a autoarei, parcă o vezi cum , la propriu, îţi întinde o mână de ajutor. Îi ofer trei pene albastre. Mulţumesc, Debra Fine!

feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921

Recunoşti cartea? Fragment -eau de lavande…

eau de lavande.jpgNu am fost dintotdeauna o cititoare organizată, să-mi fac liste cu lecturi, să scriu pe fişe  anul apariţiei  cărţilor, editura, numărul de pagini etc. Ba mai mult, uneori, am uitat să scriu şi titlul cărţilor…

Ah, tare mult mi-ar plăcea să-mi amitesc din ce carte mi-am notat acest fragment cu parfum de lavandă.

“- Sonia, cum se numeşte parfumul tău?

– Eau de lavande.

– Levănţică?

– Da, Numi!

– Sonia, da’ levănţica parcă-i albastră! De ce nu-i şi parfumul la fel?

Sonia ridică din umeri, încurcată…

– Numi, dragă, nici ploaia nu-i albastră, şi doar cade din cer!”

feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921

Dacă ştii din ce carte face parte, te recompensez şi pe tine cu cinci pene albastre şi cu o carte. 🙂

Descrieri frumoase – “În casa bunicilor”

107013870_o.gif

Nu ştiu cum faceţi voi, dar eu notez tot ce îmi place, ce îmi place din cărţi. 🙂

Astă-seară, am găsit, printre lucruşoare uitate, o hârtie pe care mi-am notat ce mi-a plăcut din opera “În casa bunicilor” de Ionel Teodoreanu.

Te vor năpădi amintirile cu bunicii, recitind aceste descrieri frumoase. 🙂

“- Tată, bunicul este ca o poveste.

– De ce?

– Fiindcă începe cu a fost.”

*

“Mâna bunicii e plină de inele cu pietre colorate şi ouşoare de mărgăritar. Miroase ca turtele de Crăciun, a migdale şi  apă de flori.”

*

“Mâna bunicului bate-n gălbui şi miroasă a frunză uscată de nuc.”

*

“Nuferi cresc, sau broaşte, în apele somnului lui?”

feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921

Gânduri 2017

2017 ganduri.jpgSă fie un an excelent: cu bucurii, prosperitate, timp bine consumat, decizii înţelepte. Să citim cărţi frumoase şi utile. Să avem timp pentru noi, pentru sufletul nostru şi pentru cei dragi nouă. Să ne împlinim dorinţe şi să împlinim dorinţe. Să ne deschidem inima şi mintea. Să zâmbim mai mult. Să aruncăm în dreapta şi în stânga cu mult bine ca la nevoie să-l găsim. Să trăim viaţa cu toate simţurile şi din fiecare experienţă să învăţăm o lecţie. Să iubim. Să dăruim. Să îngrijim o floare şi un copac. Să fim motivaţi. Să călatorim. Să visăm. Să avem idealuri. Să gândim pozitiv. Să iertăm. Să respirăm dimineaţa aerul rece cu ferestrele larg deschise. Să ne construim principii, să avem valori. Să ne preţuim şi să-i preţuim pe cei dragi nouă. Să avem proiecte frumoase şi cu roade, iar cel mai frumos proiect să fim noi.

La mulţi ani! 2017 să fie de cinci pene albastre excelente. Să fie colorat  şi  de poveste. 🙂

feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921

Poveste cu tâlc – “Şoricelul flecar” – să nu ne facem rău singuri

poveste cu talc soricel.pngÎmi plac poveştile cu tâlc. Conţin praf sclipicios de înţelepciune ţinut în sticluţele timpului.

Am să împărtăşesc cu voi una găsită recent pe un site. Am reformulat-o pe ici pe colo. Merită cele cinci pene albastre că ne aduce aminte să nu ne sabotăm şi să nu ne facem rău singuri. Închei anul 2016 cu un gând spre binele meu şi al celorlalţi. 🙂

Foto: Google Images

Într-o zi, după multe ploi, un râu mare a ieşit din albie, producând o inundaţie puternică într-o poieniţă. Multe animalele care locuiau acolo, neajutorate, au fost prinse de apa învolburată. Altele încercau să se salveze aşa cum puteau. O veveriţă roşiatică, un iepure curios şi un şoricel tare vorbăreţ s-au agăţat, cu disperare, de un trunchi de copac ce era dus la vale de apele furioase ale râului  ieșit din matcă.

Un gâscan, sălbatic și curajos, văzând cele trei animăluțe în pericol de moarte, s-a hotărât să le ajute, însă, din cauza labelor palmate – aţi văzut cum au raţele şi gâştele lăbuţele unite – cu care putea doar să umble sau să înoate, nu și să transporte, nu putea să le salveze decât pe rând, unul câte unul.

Astfel, i-a spus  veveriței să se prindă cu gura de una dintre lăbuţele sale lucioase. După ce a dus-o la loc sigur, i-a dat aceleași instrucțiuni și iepurelui.

În cele din urmă, obosit și cu dureri înţepătoare din cauza mușcăturilor celor două animăluţe, gâscanul îi spuse șoricelului flecar: “Ştiu că-ți place să vorbești mult, însă,  dacă vrei să supraviețuiești,  trebuie să te ții strâns cu gura de piciorul meu  și promit să te salvez.”

“Așa am să fac” i-a răspuns șoricelul și, împreună, au părăsit buşteanul care tocmai s-a lovit de o stâncă și s-a dat la fund, dispărând pe loc.

Cele două animale se îndreptau spre loc sigur, însă chiar cu câțiva metri înainte de a ajunge la mal, șoricelul guraliv nu s-a putut abține și a început a-i spune salvatorului său: “Pe mine să mă lași..” Fără să termine propoziţia, șoricelul a căzut în apă și  a fost înghițit de apele învolburate. Din fericire, mai târziu, cu ultimul strop de putere, a reuşit să se salveze, prinzându-se de o pană albastră.

feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921feather_icon_by_dragondiamond2-d638921